Acasă, după aproape 4 luni

Stii acel moment când zici că o să te ţii de o chestie o veşnicie, şi după un timp, renunţi pur si simplu la ea? Ei bine, exact în situaţia asta mă aflu eu. Am pornit blogul acesta cu o speranţă şi o încredere fantastică. Mi-am propus acum aproape un an că asta vreau să fac, că din asta vreau să trăiesc ( :)) ) , că asta este menirea mea. Să scriu şi să bucur măcar 0,0000001 % din oameni cu întâmplările, poveştile şi stările mele.

Stop cadru. Sunt aproape 4 luni de când n-am mai scris nici măcar un bună. Şi mă simt oarecum jenată. Mă simt ruşinată pentru acei 10-20 oameni care mă citeau ( mai sunteţi pe aici? ). Nu vreau să inventez pretexte şi scuze pentru lipsa de timp. Este vorba doar de priorităţi. Şi, poate, undeva, lipsa de inspiraţie.

Nu mi-am propus nicicând să scriu ceva aici doar de dragul de a scrie sau de a-mi creşte traficul. Ori scriu din si cu suflet, ori nu mai scriu.

Îmi propun să revin cu forţe proaspete (sper să-mi iasă), cu întâmplări amuzante şi nu numai. Exact în acelaşi stil caracteristic care m-a “consacrat” :)) . Trebuie mai întâi să mă pun puţin la punct cu noua lege a GDPR-ului, şi apoi să se dea zvon în lume că Lavinia Mica s-a întors acasă!!

Pentru voi, cei care încă mai sunteţi acolo, stay tuned!

Vă îmbrăţişez cu toată inima! 🙂

 

P.S : Nu mai am Facebook ( long short story) , aşa că dacă înainte traficul nu exploda, acum poate doar va mocni. Un SHARE e binevenit. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s